Gândindu-ne la magi
De Phillip Lynch
O parte din scena naşterii Mântuitorului care m-a fascinat în mod deosebit esteS vizita magilor. Evanghelia după Matei este singura care îi menţionează pe aceşti oameni misterioşi şi dă puţine detalii.
***
După ce S-a născut Iisus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim şi au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit şi am venit să ne închinăm Lui.” Când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a tulburat mult; şi tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el. A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul. „În Betleemul din Iudea” i-au răspuns ei „căci iată ce a fost scris prin proorocul:
„Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.”
Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi şi a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua. Apoi i-a trimis la Betleem şi le-a zis: „Duceţi-vă de cercetaţi cu deamănuntul despre Prunc: şi când Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.” După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă. În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod şi s-au întors în ţara lor pe un alt drum.[[Matei 2:1-12]]
***
Primul lucru pe care ni-l spune Matei este că aceşti magi au venit din răsărit, ceea ce este un termen foarte larg. Ar fi putut veni de aproape, din Mesopotamia, sau poate mai de departe, din teritoriile care astăzi sunt India sau Asia Centrală. Presupunerea generală este că ei erau din Persia, care făcea pe atunci parte din Imperiul Persan, duşman de temut al Romei.
Trecuseră cam doi ani de când magii au văzut pentru prima oară steaua şi când au ajuns la Ierusalim. Putem deduce lucrul acesta din faptul că Irod a aflat de la ei când s-a arătat steaua şi în efortul lui de a-l omorî pe „împăratul iudeilor” a poruncit să fie omorâţi toţi băieţii de până la doi ani din Betleem şi din împrejurimi. Să le fi luat magilor doi ani ca să călătorească din Persia până în Ierusalim? Distanţa dintre Tehran şi Ierusalim este de aproximativ 1600 km. O cămilă arabă încărcată cu poveri poate parcurge 65 km pe zi. Deci o caravană de cămile, dacă ar fi mers în linie dreaptă, ar fi ajuns în aproximativ 25 de zile. Dacă ar fi mers şi pe jumătate mai încet sau ar fi urmat o rută mai puţin directă tot ar fi ajuns în vreo 50 de zile. Asta ar sugera că magii au venit mai de departe decât Persia. Se pare că au călătorit foarte încet, sau au urmat o rută ocolitoare, sau le-a luat foarte mult timp până s-au pornit în călătorie. Eu presupun că toţi aceşti factori au conlucrat, fără să mai punem la socoteală faptul că au trebuit să treacă graniţe ostile între imperii care erau în mod regulat în război unul cu celălalt.
Magii persani aveau reputaţia de a studia stelele dar mă întreb cum de au ştiut că steaua pe care o văzuseră semnifica că s-a născut „împăratul iudeilor”. Niciunde în scripturile evreieşti nu este consemnat că venirea acestui rege special va fi anunţată printr-o nouă stea. Fusese ceva în ştiinţa lor care spunea asta? Şi de ce ar fi fost atât de importantă pentru ei naşterea unui rege într-o micuţă ţară inamică undeva în vest încât să-i facă să pornească într-o călătorie atât de lungă şi de periculoasă? Ce alte informaţii ascundeau aceşti magi?
Matei ne spune că ei au văzut-o pe Maria şi pruncul „în casă”[[Matei 2:11]] nu în grajd după cum este descris deobicei. Luca ne spune şi el că Maria şi Iosif au trăit vieţi obişnuite după naşterea lui Iisus: când Iisus avea opt zile L-au dus să-L circumcidă[[Vezi Luca 2:21]] şi când avea 40 de zile L-au dus la templu să-L dedice lui Dumnezeu şi să ofere ritualul obişnuit de sacrificiu pentru curăţirea Mariei după naştere.[[Luca 2:22-24]] Este clar că Irod nu se pornise încă în mânia lui criminală; deci nu ştia încă de acest nou „împărat al iudeilor”; deci magii nu-l vizitaseră încă pe Irod.
Şi cum rămâne cu steaua? Se pare că în fiecare an citesc despre oameni care caută prin datele astronomice din timpul naşterii lui Iisus încercând să localizeze vreo cometă, supernovă sau alt eveniment ceresc care să corespundă stelei de Crăciun. Mă îndoiesc că îl vor găsi vreodată pentru că această stea nu era un corp ceresc obişnuit. Matei ne spune că magii l-au observat din punctul lor de observaţie din est şi că i-au descifrat semnificaţia. Dar apoi se pare că nu l-au mai văzut decât după ce erau în drum de la Ierusalim spre Betleem, ceea ce este puţin mai mult de o oră de mers cu cămila. Apropiindu-se de Betleem steaua le-a reapărut magilor şi „s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul”. Ce fel de stea apare dintr-o dată şi planează deasupra unei case? Mă întreb dacă steaua chiar a fost o stea.
În Evanghelia după Luca ni se spune că o lumină puternică a apărut pe cer în noaptea când Iisus s-a născut:
În ţinutul acela erau nişte păstori, care stăteau afară în câmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoşat foarte tare. Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un mântuitor, care este Hristos, Domnul. Iată semnul, după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.” Şi deodată, împreună cu îngerul s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu.[[Luca 2:8-13]]
***
S-ar putea oare ca această „mulţime de oaste cerească” ce a apărut pe cerul nopţii să fi strălucit atât de tare încât magii să o fi confundat cu un nou corp ceresc? Luca spune că după ce corul îngeresc a terminat de cântat păstorilor s-a înălţat la cer. Observă că magii au spus că au văzut steaua ridicându-se. Putea fi asta acea lumină care a apărut deasupra casei lui Iosif şi a Mariei? De ce nu? Se pare că îngerii îi vizitau regulat pe aceştia doi.[[Vezi Matei 2:13,19-20.]]
Iar în cele din urmă sunt darurile. Deoarece sunt trei daruri a apărut tradiţia că erau trei magi. Dar ar fi putut fi cel puţin doi sau chiar mult mai mulţi. Despre aur pot să înţeleg, dar de ce să-i dăruiască tămâie şi mir? Aceste două substanţe răşinoase sunt mai scumpe pe kg decât aurul şi erau extrase din copaci din locuri precum Yemenul de azi. Existau rute comerciale precum Drumul Tămâii care pornea de la porturile din Yemen, trecea prin oraşul de piatră Petra şi mergea până în vest. Probabil acesta fusese drumul pe care au venit magii.
Evreii foloseau tămâia şi mirul în amestecul de răşini şi ierburi pe care le ardeau în altarul din templu. Acel amestec era atât de special pentru Dumnezeu că orice evreu care folosea aceeaşi combinaţie şi o ardea în casă trebuia exilat. Poate că magii s-au gândit că aceste daruri exotice îi vor fi pe plac unui rege îndepărtat. Şi există într-adevăr o semnificaţie a faptului că magii, în venerarea lor, au dăruit tămâia folosită în venerarea lui Dumnezeu în templu. Nu sunt sigur la ce ar fi putut să o folosească Maria şi Iosif. Poate că au vândut-o în Egipt ca să-şi plătească cheltuielile de trai. Trebuiau să plătească cumva pentru şederea lor.
Deci magii au venit, L-au venerat şi după sfatul Celui mai înţelept au plecat pe alt drum, spre răsărit, lăsând în urmă cea mai grozavă poveste spusă vreodată.
