Cât de mult îi pasă lui Dumnezeu?
De Peter Amsterdam
Am auzit odată trei oameni diferiți spunând trei lucruri diferite despre același subiect, în decurs de o săptămână, ceea ce m-a făcut să mă gândesc la interacțiunea și implicarea lui Dumnezeu în viața mea.
O persoană a spus că nu știe dacă lui Dumnezeu îi pasă de ceea ce facem cu viețile noastre, și că s-ar putea să nu fie interesat de deciziile pe care le facem, în afară de cea prin care primim mântuirea. Acea persoană era de părere că cele mai multe dintre alegerile pe care le facem nu prezintă nici un interes pentru Dumnezeu – mai ales dacă nu sunt decizii importante.
Cea de-a doua persoană a spus că a ascultat o emisiune în care prezentatorul a afirmat că Dumnezeu intervine în viețile noastre numai după ce am ajuns la capătul puterilor noastre, încercând să-i găsim voia Lui – El se așteaptă ca noi să epuizăm toate posibilitățile pe care le avem disponibile și să facem tot ce putem înainte ca El să intervină.
Cea de-a treia persoană a venit cu un punct de vedere interesant, și anume acela că atunci când Dumnezeu a făcut lumea, El era ca un ceasornicar care a asamblat ceasul, l-a tras, după care a plecat, lăsându-l să funcționeze singur. Dumnezeu a făcut munca inițială a creației, El a creat legile naturii, dar din acel moment, a lăsat lucrurile să funcționeze singure, fără a mai interveni.
În zilele ce au urmat am cugetat asupra acestor comentarii. Aceste concepții m-au tulburat. Ceva înlăuntrul meu mă făcea să resping gândul că lui Dumnezeu nu-i păsa sau că nu vroia să fie implicat în viața mea, sau că pentru a-i atrage atenția trebuia să muncesc din greu, încât părea să nu merite efortul.
Dacă oricare dintre aceste trei concepte ar fi adevărate, atunci pentru ce aș mai avea nevoie de Dumnezeu în afară de mântuire? La ce-mi este bun? În vremuri tulburi, când am nevoie de ajutorul și îndrumarea Lui, am nevoie de încrederea că pot obține această îndrumare fără a mă întreba dacă Lui îi pasă sau dacă se va implica. – Sau cât de rea trebuie să fie situația până să se implice.
Rumegând asupra celor trei puncte de vedere, mi-am amintit că Dumnezeu a intervenit în viața mea de câteva ori în moduri care nu lăsau nici o urmă de îndoială asupra faptului că El este interesat de deciziile pe care le fac. Una dintre ele, cu ani în urmă, când am avut un vis ce mi-a oferit răspunsul chiar înainte de a cunoaște întrebarea. În vis, se făcea că voi primi două oferte de lucru în zilele ce vor urma. În vis știam exact pe care dintre ele să o accept, iar în acest fel am ajuns pe calea ce m-a condus spre cea mai importantă muncă a mea pentru Domnul.
Au fost nenumărate cazuri în care am căutat călăuzirea Domnului și am primit îndrumări de la El. Am căutat soluții prin rugăciune și le-am primit. L-am rugat să-mi ofere răspunsuri și mi le-a oferit – vorbindu-mi în profeție, vorbindu-mi inimii, în timp ce-I citeam Cuvântul și prin circumstanțe. El mi-a dat sfaturi și direcții clare, care atunci când le-am urmat au funcționat. Știu din proprie experiență că lui Dumnezeu îi pasă și că în interesează persoana mea și intervine în viața mea.
Din nou și din nou, atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament sunt nenumărate exemple ale interacțiunii lui Dumnezeu cu omul – intervențiile Sale în evenimente, El oferind îndrumare și sfaturi, direcționând sau avertizând. Biblia spune clar să ne uităm la Dumnezeu pentru îndrumare în deciziile pe care le luăm, și că dacă vom face acest lucru, El ne na direcționa:
Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările.1
Eu – zice Domnul – te voi învăța, și-ți voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui, și voi avea privirea îndreptată asupra ta.2
În Psalmi, Regele David spune clar că el crede în îndrumarea lui Dumnezeu, atunci când s-a rugat, ”arată-mi calea pe care trebuie să umblu, căci la Tine îmi înalț sufletul”.3
Isus a spus că atunci când avem nevoie să:
Cereți, și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți, și vi se va deschide. Căci ori și cine cere, capătă; cine caută, găsește; și celui ce bate, i se deschide.4
Isus a crezut că Tatăl Său îl va îndruma în luarea deciziilor atunci când și-a ales apostollii dintre ucenici:
În zilele acelea, Isus S-a dus în munte să Se roage, și a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu. Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi, și a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli.5
Este evident din Scriptură că Dumnezeu vrea să interacționeze cu noi și va face acest lucru dacă vrem asta.
Isus de asemenea a promis că odată ce la pleca fizic de pe pământ, Tatăl v-a trimite Duhul Sfânt pentru a sălășlui în credincioși. El a spus că Duhul Sfânt va rămâne în noi.
Și Eu voi ruga pe Tatăl, și El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; și anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede, și nu-L cunoaște; dar voi Îl cunoașteți, căci rămâne în voi, și va fi cu voi. În ziua aceea, veți cunoaște că Eu sunt în Tatăl Meu, că voi sunteți în Mine, și că Eu sunt în voi.6
Dacă Dumnezeu urma să trimită Duhul Sfânt pentru a locui în mine pentru totdeauna, înseamnă că El este interesat de mine ca persoană, în ce fac și în deciziile pe care le iau. Aș îndrăzni să spun că El este chiar foarte interesat. Și nu doar interesat dar implicat.
Văd foarte multe dovezi care-mi demonstrează că Dumnezeu vrea să fie parte din viața mea, să joace un rol activ, chiar unul interactiv. El și cu mine lucrăm împreună. Duhul Său – locuind în mine, îndrumându-mă – mă ajută în călătoria mea prin viață.
În multe traduceri ale Bibliei, cuvântul ”Mângâietor”, folosit pentru a descrie Duhul Sfânt este tradus ca Ajutător. Îmi place acea imagine – Duhul lui Dumnezeu fiindu-mi Ajutător. Îmi place faptul că Dumnezeu este parte activă a vieții mele, că este interesat de mine, de ceea ce sunt și de ceea ce fac.
Îi sunt atât de recunoscător că nu doar mi-a tras arcul ca unui ceas și a plecat, dar mi-a dat cele necesare pentru a putea interacționa cu El, prin Cuvântul și prin Spiritul Său. Îmi place că Duhul Său locuiește în mine
1 Proverbe 3:6.
2 Psalmi 32:8.
3 Psalmi 143:8.
4 Matei 7:7, 8.
5 Luca 6:12, 13.
6 Ioan 14:16, 17, 20.
