Septembrie 28, 2018
Privește atent cele două chitări de mai jos. Dacă ai fi un chitarist, la care ai cânta? Probabil că la cea din imaginea superioară cu liniile metalice drepte, nu-i așa? Ai fi surprins să auzi că, potrivit unor chitariști, cea din imaginea inferioară ar scoate de fapt un sunet mai bun. Ciudat, nu-i așa?
Chitariștii experimentați știu că practic este imposibil să acorzi o chitară în așa fel încât să producă nota perfectă la fiecare coardă de-a lungul marcajului metalic. Aceasta din cauza modului în care chitarele au fost construite de-a lungul secolelor.
La chitarele obișnuite, marcajele metalice drepte situate intermitent de-a lungul gâtului chitarei, nu se află exact în locația perfectă pentru a produce nota perfectă pentru fiecare coardă. Asta înseamnă că, chiar dacă ai acordat perfect chitara pentru coarda E, s-ar putea să nu sune bine coarda G, ori atunci când cânți coarda E, dar mai sus pe gâtul chitarei, ea să nu sune prea bine. Aceasta este valabilă și pentru alte coarde și note. Aceasta este o chestiune care-i deranjează pe chitariști, acesta fiind și motivul pentru care deseori, chitarele sunt acordate în funcție de melodia cântată.
Unii chitariști își acordează instrumentul puțin imperfect, tocmai pentru a ajunge la un echilibru fericit, în așa fel încât indiferent de coarda și nota pe care o cântă, aceasta să fie destul de apropiată de cea perfectă pentru ca să sune îndeajuns de bine. Unii chitariști își ajustează acordatul pentru a obține nota optimiă pentru un anumit cântec, și care pentru un alt cântec ar suna ca neacordată.
Un lutier s-a enervat odată atât de tare, încercând să obțină notele perfecte, încât a făcut o chitară care a eliminat complet această problemă. Chitara “adevăratul temperament”, cu marcajele metalice strâmbe fiind rezultatul experimentului său. El a ajustat marcajele metalice măsurând exact locul în care trebuie să fie poziționat pentru fiecare coardă și pentru fiecare notă, pentru a scoate nota perfectă peste tot de-a lungul gâtului chitarei. Rezultatul a fost că marcajele metalice arată strâmbe. În schimb instrumentul este o chitară ce cântă perfect.
Care este morala acestei povești pentru noi? La prima privire asupra chitării perfecte, am fi tentați să credem că lutierul și-a ieșit din minți pentru a face o chitară cu marcaje metalice atât de strâmbe. În ciuda aspectului ciudat, această chitară sună mult mai armonios decât chitara care arată normal. Nu este tot așa și cu noi? Biblia ne spune clar că ceea ce pare bine și normal omului natural, s-ar putea să nu fie potrivit pentru ca Dumnezeu să-l folosească; de fapt exact opusul fiind adevărat. Iată următoarele versete:
“Și Domnul a zis lui Samuel: Nu te uita la înfățișarea și înălțimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbește ochii, dar Domnul se uită la inimă.” - 1 Samuel 16:7
“Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu, - zice Domnul oștirilor.” - Zaharia 4:6
“Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât oamenii, şi slăbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât oamenii. De pildă, fraţilor, uitaţi-vă la voi, care aţi fost chemaţi: printre voi nu*sunt mulţi înţelepţi în felul lumii, nici mulţi puternici, nici mulţi de neam ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile*nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari. Şi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii şi lucrurile dispreţuite, ba încă lucrurile care*nu sunt, ca**să nimicească pe cele ce sunt, pentru ca*nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.” - 1 Corinteni 1:25-29
“Comoara aceast o purtăm în niște vase de lut, pentru ca această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu și nu de la noi.” - 2 Corinteni 4:7
Cu toate greșelile și slăbiciunile noastre, s-ar putea să ne simțim imperfecți și îndoiți precum marcajele metalice ale chitării perfecte, dar când suntem în mâinile maestrului muzician, noi putem să scoatem melodii minunate pentru El. Dar atunci când credem despre noi înșine că suntem atât de buni și “drepți” în propria noastră neprihănire, precum chitările normale cu marcajele lor perfect drepte și totuși imperfecte, că sunetul nostru devine fals, rezultând într-o melodie deloc atractivă celorlalți.
Dumnezeu îngăduie să fim imperfecți cu un anumit scop, pentru a-I fi mai folositori și pentru ca El să fie Cel ce obține slava.
Copyright © 2024 The Family International