Existenţa lui Dumnezeu

Iulie 21, 2015

Compilaţie

Vin grămezi-grămezi în valea hotărârii, căci ziua Domnului este aproape, în valea hotărârii.- Ioel 3:14

Există Dumnezeu? Aceasta este, probabil, cea mai importantă întrebare pe care o va întreba cineva vreodată. Răspunsul la această întrebare va schimba modul în care va privi cineva realitatea, moralitatea, etica, valorile şi deciziile vieţii. Existenţa lui Dumnezeu determină modul în care cineva vede viaţa şi interpretează realitatea. Răspunsul are ramificaţii eterne. Filozoful şi autorul american Mortimer Adler a spus, „Afirmarea sau negarea lui Dumnezeu sunt urmate de mai multe consecvenţe ale gândului şi ale faptei decât ale oricărei alte întrebări de bază.” – Brian Auten

C.S. Lewis remarca odată că Dumnezeu nu este genul de lucru în care cineva poate fi interesat doar moderat. Pe de-o parte, dacă Dumnezeu nu există, nu este nici un motiv pentru a fi interesat de Dumnezeu. Pe de altă parte, dacă Dumnezeu există, atunci acest lucru este de un interes extraordinar, iar grija noastră cea mai mare ar trebui să fie la cum să ne raportăm la această fiinţă de care întreaga noastră existenţă depinde moment de moment. Aşa că oamenii care dau din umeri şi spun, „Există Dumnezeu? Ce diferenţă face?” arată doar că nu s-au gândit îndeajuns de profund la această problemă. – William Lane Craig

Gândindu-ne la existenţa Sa

În lumea de azi, mereu în schimbare şi devenind din ce în ce mai complexă şi computerizată, din ce în ce mai mulţi oameni ajung atât de prinşi de vârtejul goanei după succesul financiar încât au foarte puţin timp pentru a se gândi la lucruri „abstracte” ca însemnătatea vieţii, pacea minţii, dragostea pentru aproapele lor, sau chiar la eterna bunăstare a sufletului lor. Asemenea gânduri pot să te distragă sau chiar să te îndepărteze de cel mai popular „dumnezeu” al acestei lumi, un dumnezeu ce conduce dezideratele acestei lumi – banii şi bogăţia materială.

Multor oameni, chiar de la vârste fragede, li se spune că singurul mod pentru a obţine fericirea este de a:
1)    Obţine o educaţie bună, preferabil cu o diplomă de la o universitate prestigioasă.
2)    Obţine o slujbă de viitor într-o companie sau corporaţie de succes.
3)    Fă îndeajuns bani pentru a-ţi cumpăra o maşină nouă, una sau două case frumoase, pe care să le mobiliezi şi să le utiliezi cu lucrurile cele mai luxoase şi cu electronice de ultimă generaţie ceea ce înseamnă succes.

Această cale spre bogăţii îţi cere de obicei o viaţă plină de lacrimi, transpiraţie şi chin. Dar pe măsură ce trec anii, oamenii descoperă că presiunile sociale sau cele ce vin din partea companiei, i-au umplut de stres şi frică, nu de pace şi satisfacţie. Ca rezultat al acestor presiuni, de multe ori, vieţile lor personale au de suferit, din cauză că nu găsesc timpul necesar pentru a-l petrece cu familia sau cu cei dragi.

Această lume, cu toate bogăţiile şi plăcerile ei trecătoare nu vor putea niciodată să satisfacă pe deplin sufletul omului. Lucrurile materiale pot satisface temporar, dar nu vor putea niciodată satisface dorinţa eternă a sufletului omului pentru bucurie, pace şi împlinire ce nu vor putea fi niciodată înlocuite de câştigul material.

De aceea, cei bogaţi şi influenţi sunt deseori cei mai mizerabili dintre toţi oamenii. Ei deja deţin tot ceea ce alţii cred că îi vor satisface şi îi vor face fericiţi. Ei deja au obţinut toate lucrurile materiale pe care şi le-au dorit, iar spre dezamăgirea lor au descoperit că acele lucruri nu le pot satisface şi nu le pot umple inimile şi sufletele flămânde.

Cu toate că puţini oameni din ziua de azi îşi rezervă timp pentru a se gândi la existenţa unui Creator, a lui Dumnezeu, atunci când sunt loviţi de o criză personală sau de o tragedie – un accident neaşteptat, o boală cumplită, o moarte în familie, o mare pierdere personală de orice fel – toate lucrurile din lumea asta şi toate plăcerile acestei vieţi nu pot face nimic pentru a aduce înapoi pe unul dintre cei dragi ce a trecut prin uşa morţii. Casele, pământurile şi o mulţime de bunuri de lux nu pot face nimic pentru a reaprinde o dragoste ce s-a stins sau să vindece o inimă ce s-a frânt. Deseori, atunci când trec prin asemenea momente de criză, oamenii îşi dau seama că adevăratele valori ale vieţii sunt mult mai importante decât simple bogăţii materiale.

„Ce scop are viaţa? De ce sunt aici? Este vreun scop, vreun plan pentru mine? Şi dacă este, care este acela?” Astfel de întrebări au aprins sufletul şi imaginaţia oamenilor din toate epocile. Indiferent de naţionalitatea, culoarea sau crezul cuiva, inimile tuturor îşi doresc aceleaşi lucruri – dragoste veşnică, adevărată fericire şi pace a minţii, adevăr şi frumuseţe, scop şi însemnătate. – David Brandt Berg

Evidenţa existenţei Sale

Este destul de rezonabil să sugerez faptul că dacă există un Dumnezeu, El ne-ar furniza evidenţa necesară pentru a-i dovedi existenţa. Dar, există asemenea evidenţă? Şi dacă există, despre ce fel de evidenţă vorbim? ...Fiecare efect material trebuie să aibă o cauză precedentă. Universul este aici; viaţa inteligentă este aici; moralitatea este aici; dragostea este aici. Care sunt cauzele lor precedente? Din moment ce efectul nu poate precede sau să fie mai mare decât cauza, este logic să deducem că această Cauză a vieţii trebuie să fie o Inteligenţă vie care este şi morală şi iubitoare. Când Biblia spune, „La început, Dumnezeu...” ea ne face cunoscută o asemenea Primă Cauză. – Bert Thompson

Când ajungem la capătul lucrurilor, întrebarea ce rămâne adresată este dacă „este cineva acolo”. Ar trebui să credem că există un Dumnezeu ce stă în spatele a tot ce vedem, sau să concludem că nu este? Sau că nimeni nu va putea şti vreodată. Cum decidem, în general, dacă „este cineva acolo”? Bine-nţeles că cel mai uşor mod de a şti dacă este cineva acolo este de a vedea persoana. Aceasta ar constitui o evidenţă directă. În tribunale, evidenţa directă a identificării este de mare ajutor. Dar sunt şi alte moduri, la fel de valide ca precedentul, de a şti, ca de exemplu prin deducţie sau efecte. Urmele da paşi din nisip sunt indicatori foarte puternici că cineva, recent, a trecut pe acolo. O scrisoare în cutia de scrisori nu a apărut de nicăieri. S-ar putea să nu ştim sursa acestor lucruri, dar am fi înţelepţi să concludem că ele nu au apărut de la sine. – Al Serrato

Când vine vorba despre existenţa lui Dumnezeu, cuvântul „dovadă” îşi face loc în discuţie. Da, am auzit afirmaţia, „Nu poţi dovedi existenţa lui Dumnezeu.” Problema cu această afirmaţie este că avem o problemă cu cuvântul „dovadă”. Dacă este nevoie de o dovada matematică pentru existenţa lui Dumnezeu, atunci da, sunt de acord că nu-I putem dovedi existenţa în acest fel. Dar dacă prin „dovadă” înţelegem „evidenţă adecvată pentru”, atunci putem dovedi existenţa lui Dumnezeu. – Eric Chabot

Cu cât mai des mintea gândului este atrasă de două lucruri ce nu contenesc să mă minuneze: cerul înstelat de deasupra mea şi legea morală dinlăuntrul meu. – Emmanuel Kant