Aprilie 15, 2015
De Maria Fontaine
Foarte puțini oameni sunt intenționat răi, neprietenoși sau neiubitori. Cu toate acestea, este atât de ușor de a lăsa prioritatea dragostei să fie dată la o parte de mulțimea de lucruri pe care trebuie să le facem. Ori este ușor de căzut în extrema în care măsurăm comportamentul celorlalți și decidem subconștient cine merită timpul și atenția noastră sau cine nu o merită. Acestea sunt tendințe naturale și umane, dar asta nu schimbă faptul că atunci când nu avem dragoste, când nu manifestăm dragoste, poate avea consecințe grave. Îi poate descuraja pe oameni și poate să ne strice mărturia.
Stiți că, cineva nu trebuie să fie perfect pentru ca să merite dragostea noastră. Ei nu trebuie să fie colegul perfect. Ei nu trebuie să fie fără de greșeli, sau mereu cu zâmbetul pe buze și amabili, sau unul care să nu obosească niciodată, sau să aibă personalitatea care să-i facă ușor abordabili. Sunt sigură că nici unul dintre noi nu avem aceste calități tot timpul, deoarece nimeni nu este perfect. Cu toate acestea, ca reprezentativi ai lui Isus, munca noastră este să iubim. Asta-i ceea ce facem. Dragostea este scopul misiunii noastre. Dragostea este semnul nostru distinctiv – sau ar trebui să fie! ”Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii pentru alții.” 1
Cred că fiecare dintre noi ar trebui să-L roage pe Domnul să ne curețe de propria noastră neprihănire și să ne umple cu dragostea Sa și perspectiva Sa asupra situațiilor în care ne găsim. Cu toate aceste responsabilități și înconjurați mereu de presiunile și stresul vieții cotidiene, este ușor să devenim uneori puțin negativi despre alții, sau să-i judecăm prea aspru. Face parte din natura umană să-i măsurăm pe alții, iar uneori, fără să ne dăm seama alunicăm pe o pantă negativistă.
Fiind negativi despre ceilalți poate porni un cerc vicios al judecării, criticării și măsurării, în loc de a întări cercul pe care ni l-a dat Domnul pentru a-i ajuta pe alții, iubindu-ne în zilele noastre proaste, iertându-ne greșelile unii altora și apreciindu-ne punctele forte a fiecăruia. Dragostea cere dragoste. Îi inspiră pe ceilalți să dea tot ce au ei mai bun. Face să coboare binecuvântările Domnului. Și ne face fericiți. Când nu este dragoste, apare și atunci un cerc. Lipsa dragostei creează probleme, care la rândul lor creează și mai multă lipsă de dragoste.
Nu așeza clanța prea sus pentru alții. Dacă o vei face, nimeni nu o va mai putea atinge. Nimeni nu se va mai ridica la nivelul așteptărilor tale. Niciunul dintre noi nu este îndeajuns de bun. Cere-I Domnului dragostea Sa necondiționată în toate interacțiunile pe care le ai cu ceilalți.
Dragostea lui Isus este îndeajuns de puternică și îndeajuns de pură pentru a rezista greșelilor și păcatelor umane, care sunt multe. Roagă-L pe Domnul să-ți dea acel gen de dragoste: Dragoste căreia îi pasă de ceilalți, chiar dacă vă potriviți sau nu cu acea persoană, chiar dacă simți că ai timpul pentru acea persoană ori chiar dacă simți că acea persoană merită să-i aloci din timpul tău. Dragostea care iubește chiar și atunci când cineva îți deranjează spațiul personal sau care îți deranjează planurile. Dragoste care-i apreciază pe oameni pentru cine sunt de fapt – o persoană pe care Isus o iubește și pe care a pus-o în calea vieții tale și pe care vrea să o iubească prin tine. Dragostea ce iubește chiar și atunci când persoana întârzie sau este egoistă, ori nepoliticoasă, ori nearanjată sau dezorganizată sau pur și simplu a greșit.
Stresul este un adevărat ucigaș al dragostei. În acel moment, nimic nu pare mai important decât lucrul ce te stresează. Stresul împinge dragostea în jos, pe lista ta de priorități. Egocentrismul este un alt ucigaș. Când ești preocupat de propriile nevoi și de lucrurile pe care tu vrei să le faci, nici măcar nu poți vedea nevoile celorlalți și cu atât mai puțin să te intereseze. Lipsa credinței este un alt ucigaș, gândindu-te că dăruind din timpul tău altora, din afecțiunea ta, din prietenia ta or din orice altceva al tău, te va face să pierzi, într-un fel sau altul.
Remușcările, rănile trecutului cărora nu le dai drumul și rănile care nu sunt iertate te pot împiedica să iubești, iar asta se poate întinde pe o perioadă lungă de timp, până când vei decide să lași trecutul în spate și să riști, încercând din nou. Lenea este o altă piedică, atunci când nu îți pasă sau când te aștepți de la alții să facă primul pas sau să ofere dragostea de care alții au nevoie. Egoismul este un alt impediment, simțindu-te ca și cum ai făcut deja destul, ai dat îndeajuns.
Sunt multe scuze pentru a nu iubi și fiecare dintre ele pare justificată dacă suntem voitori să iubim doar atunci când este ușor. Dar atunci când auzim strigătele de durere ale inimilor celor care au fost răniți din lipsă de dragoste, când vedem suferința pe care lipsa dragostei a cauzat-o, ne dăm seama că scuzele nu înseamnă nimic. Vedem puțin prin ochii Domnului aceste lucruri.
Așa cum ne învață 1 Corinteni 13, toată munca noastră asiduă pentru Domnul și pentru ceilalți nu este nimic fără dragoste. Toate sacrificiile noastră sunt fără nici o valoare fără dragoste. Toate eforturile noastre sunt goale, fără dragoste. Dragostea trebuie să ne fie motivația călăuzitoare.
Dragostea trebuie să fie ceea ce ne obligă. Și dragostea va fi ceea ce va ține lucrurile în echilibru. Dragostea ne va călăuzi să ne oprim din ceea ce facem pentru a ajuta pe cineva care are nevoie de ajutorul nostru. Dragostea ne va da tăria să continuăm atunci când nevoia va fi cea mai mare. Dragostea ne va ajuta să-i vedem pe alții prin ochii Domnului.
Putem să lucrăm din greu, să ne rugăm pentru roade, să facem tot ce putem pentru a le obține, dar dacă nu avem dragoste – adevărată dragoste care să reziste imperfecțiunilor, încercărilor, zilelor rele, problemelor, oamenilor necivilizați și a tuturor altor probleme – nu vom putea realiza nimic. ”Și dacă n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic.” 2
Unul dintre factorii ce contribuie la lipsa dragostei este pur și simplu faptul că suntem prea ocupați, prea concentrați pe responsabilitățile pe care le ai sau pe faptul că trebuie să-ți atingi țelurile, atât de mult încât nu-ți mai rămâne timp să cultivi și să te-ngrijești de dragoste – dragostea dintre tine și ceilalți, dragostea din inima ta, dragostea pentru Isus și primindu-I dragsotea Sa pentru tine.
Cere-I Domnului să te învețe cum să iubești. A învăța să iubești este o artă; nu este o calitate naturală umană. Este supranaturală. Este cerească. Asta înseamnă că trebuie să îi aloci niște timp, gândire și rugăciune dacă vrei cu adevărat să devină o realitate în viața ta. Nu vei deveni mai bun în mod automat.
Dacă vrei să crești în dragoste, va trebui să-i faci loc în viața ta. Uită-te la viața și la țelurile tale și alocă-ți niște timp pentru dragoste. Alocă-ți timp pentru prietenii – nu doar cu cei cu care ești mai apropiat sau cu care te înțelegi cel mai bine, dar timp pentru a-ți face prietenii cu cei cu care lucrezi sau care sunt parte din viața ta în vreun fel. Alocă-ți timp pentru dragostea altruistă, ca atunci când faci ceva pentru cineva pentru simplul motiv că vrei să-i ușurezi viața.
Alocă-ți timp pentru Isus – să-L slăvești, să-L iubești, să-ți amintești cât de minunată și necondiționată este dragostea Sa și să-I ceri să-și manifeste dragostea din ce în ce mai mult în viața ta.
Alocă-ți timp să te vindeci și să te cureți spiritual, în cazul în care ai luat-o razna în vreo direcție. S-ar putea să trebuiască să-ți ceri iertare. S-ar putea să trebuiască să ceri rugăciune. S-ar putea să trebuiască să faci niște schimbări în viața ta.
Fie ca mereu să fim recunoscuți pentru dragostea noastră. Cred că acesta este un lucru pe care toți l-am vrea spus despre noi – că suntem iubitori, că-i ajutăm pe alții să fie buni. Dragostea este un ingredient vital al misiunii noastre. Misiunea este clădită pe dragoste – dragostea lui Isus și dorința Sa ca toți să-I simtă și să-I primească iubirea.
Domnul vrea să te binecuvânteze cu dragostea și camaraderia de care ai nevoie pentru a te simți împlinit și fericit. El vrea să te folosească ca pe un vas al dragostei Sale pentru alții. El vrea să toarne prin tine. El vrea să te întindă și să te facă să poți iubi mai mult decât ai crezut posibil vreodată. Nimic din ce-i de valoare nu va veni ușor, iar legăturile de dragoste, darurile de dragoste, sacrificiile de dragoste nu fac excepție.
Oricând simți că nu ai dragoste îndeajuns, amintește-ți că El are mult mai multă să-ți dea, iar dragostea Lui nu se termină niciodată. Dragostea este un miracol. Cere-I Domnului un miracol, mai mult din felul Lui de a fi, iar El nu te va dezamăgi. El îți va umple inima până la revărsare. Nu-i vei putea niciodată da înapoi mai mult decât îți dă El!
1 Ioan 13:35.
2 1 Corinteni 12:1-3.
Copyright © 2024 The Family International