August 28, 2014
De Peter Amsterdam
“Și orice faceți, cu cuvântul sau cu fapta, să faceți totul în Numele Domnului Isus, și mulțămiți, prin El, lui Dumnezeu Tatăl. “
Cu cuvântul
Vechea problemă cu care ne confruntăm mulți dintre noi este aceea de a ne găsi timpul necesar citirii și studierii Cuvântului lui Dumnezeu. Noi toți avem dorința de a citi și de a studia Cuvântul, dar pare-se că mereu sunt atâtea altele de făcut! Ne ajută să ne reamintim că dacă vom petrece timp cu El în rugăciune personală, ascultându-I Vocea și citindu-I Cuvântul, atunci El ne poate multiplica eforturile și ne poate ajuta să facem lucrurile pe care El știe că trebuie făcute.
Marea responsabilitate pe care o avem cu toții – tăria și înțelepciunea necesare în munca pe care Domnul ne-a chemat să o facem, pot fi găsite numai petrecând timp cu El în rugăciune și meditând asupra Cuvântului Său. Rezervând-ne câteva minute de-a lungul zilei pentru a-L slăvi și pentru a-I mulțumi, ne pot ajuta să încorporăm zilnic acest timp petrecut cu El, în timp ce-L recunoaștem în căile noastre și petrecem momente prețioase odihnindu-ne în brațele Sale, spunându-I cât de mult îl iubim și cât de multă nevoie avem de El.
Partea interesantă a slavei este că cu cât îți dezvolți mai mult acest obicei, cu atât mai mult vei dori să-l folosești, devenind din ce în ce mai ușor să faci acest lucru. Slava este atât de importantă, deoarece slava este vocea credinței. Iar noi știm că ceea ce câștigă biruința asupra lumii, este credința noastră. 1 Uneori cred că subestimăm puterea slavei și cât este de eficientă în a aduce Spiritul Domnului în viețile noastre, ajutându-ne să rezistăm atacurilor celui rău și ajutându-ne să fim mai pozitivi, mai veseli și mai încurajatori cu cei din jurul nostru.
Domnului îi place lauda! El locuiește în mijlocul laudelor oamenilor Lui. Domnul vrea ca noi să-L slăvim în toate situațiile – mai ales atunci când n-avem dispoziția necesară. Chiar și atunci când suntem ispitiți să ne ieșim din fire, sau să devenim critici, sau să ne plângem puțin – doar în gând sau verbal – dacă vom face un efort conștient de a ne gândi la binecuvântările noastre, să ne gândim la tot cei bun, să ne concentrăm la tot ce a făcut Domnul pentru noi și toate modurile în care ne-a ținut, ne-a binecuvântat și ne-a prosperat, ne-a protejat, cred că ne va ajuta să trecem peste orice obiceiuri proaste am avea, în care primele noastre reacții sunt negative, temătoare, sau pur și simplu indiferente.
Mi-am amintit o întâmplare despre un pastor, Dr. Alexander Whyte, care era faimos pentru rugăciunile sale pline de laudă. El găsea întotdeauna ceva pentru care să-I mulțumească Domnului, chiar și în timpuri de răstriște. Într-o dimineață furtunoasă, unul dintre enoriași se gândea în sine, “Pastorul nu va avea nici un motiv să-I mulțumească lui Dumnezeu pentru o asemenea dimineață groaznică. “ Totuși, el și-a început rugăciunea astfel, “Îți mulțumim, Doamne, că nu e mereu așa. “ Ce exemplu de a privi lucrurile într-un mod pozitiv și de a-L lăuda pe Dumnezeu.
Dacă ne rugăm din răsputeri și-I cerem Domnului să ne ajute, punându-ne mințile la contribuție, cred că El ne poate ajuta să ne învingem reacțiile negative în fața circumstanțelor dificile și să-L slăvim mai mult. Nu doar că L-ar face pe Domnul mult mai fericit dar ne-ar face și pe noi fericiți.
Lauda este puternică. Domnul vrea lauda noastră. Așa că de ce să nu facem un efort conștient de a lăuda mai mult; pentru a înlocui gândurile negative cu cele pozitive, recunoscătoare, gânduri pline de laudă. Să încercăm de asemenea să îl slăvim pe Domnul în discuțiile sau interacțiunile pe care le avem cu alții, așa cum a făcut și pastorul Whyte, slăvindu-L și recunoscând binecuvântările Sale, în loc de a se plânge și de a reacționa negativ.
Cu fapta
Cele mai mari două porunci sunt de a-L iubi de Domnul cu toată inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul și cu toată puterea, și de a ne iubi aproaple ca pe noi înșine.2 Isus a spus că “Prin aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii pentru alții. “3
Dragostea este seva creștinătății. Dragostea este fundația, este piatra de căpătâi. Dragostea este lucrul care ar trebui să-i definească pe creștini. Dragostea noastră ar trebui să fie ca o pătură moale, caldă și confortabilă care să se strângă ușor în jurul fiecăruia dintre noi și în care să găsim confortul, siguranța, pacea și înțelegerea.
Este chiar atât de simplu, dragostea frățească, necondiționată, care “acopere totul, crede totul, nădăjduiește totul, sufere totul“ genul de dragoste care “nu va pieri niciodată“.4 Vorbesc de acel gen de dragoste care înțelege, iartă și ajută fără parțialitate. Genul de dragoste care-i iubește pe cei ce nu sunt iubiți, ce privește dincolo de greșelile și defectele noastre, care-L vede pe Domnul în ceilalți, și care-l vede pe fiecare ca pe o persoană care și-a dat inima și viața lui Isus și care merită să fie acceptat, hrănit, îngrijit și iubit.
Noi putem fi manifestarea dragostei Sale pentru ceilalți. Preocuparea, simpatia, răbdarea, credința, înțelegerea și dragostea pe care le arătăm unei alte persoane pot fi exact ceea ce-i va da credința, curajul și tăria de a continua, de a lupta și de a obține victoria. Isus a spus, ”Ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut.”5 Este o întrebare bună pe care ne-am putea-o adresa – i-am tratat pe alții așa cum L-aș fi tratat pe Isus? Am fost exemplul pe care l-ar fi dorit El al dragostei Sale?
Haideți să ne dedicăm din timp pentru a-i asculta pe cei în nevoie și pentru a ne deschide inimile și viețile altora. Haideți să uităm și să iertăm cu repeziciune. Haideți să fim cât putem noi de ospitalieri și să-i ajutăm cu bunuri materiale pe cei cărora le lipsesc, atunci când putem. Haideți să fim umărul puternic pe care alții să se poată sprijini sau plânge și un exemplu al dragostei necondiționate a Domnului. Haideți să nu ne pripim în a trage concluzii sau în a-i judeca pe alții pe nedrept, ci mai bine să oferim circumstanțe atenuante celor ce trec prin momente grele. Haideți să ne purtăm sarcinile unii altora, împlinind astfel legea lui Hristos.6
”Și însuși Domnul nostru Isus Hristos, și Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne-a iubit și ne-a dat, prin harul Său, o mângâiere veșnică și o bună nădejde, să vă mângâie inimile, și să vă întărească în orice lucru și cuvânt bun. ” – 2 Tesaloniceni 2:16-177
1 1 Ioan 5:4.
2 Vezi Marcu 12:30-31.
3 Ioan 13:35.
4 1 Corinteni 13.
5 Matei 25:40.
6 Galateni 6:2.
7 Biblia.
Copyright © 2024 The Family International